Abstract

In this work we aim to deal with so-called “shelf architecture ” – drawings which were never built three dimensionally in the physical world, except maybe in models, but not to be inhabited. Today the digital methods build a possibility to rebuild the past, but also to explore the future this way. We first analysed three utopias, one by Mies van der Rohe and two by Frank Lloyd Wright. In the second part we propose ourselves an utopia. All are skyscrapers, for which reason the load bearing structure was relevant at the moment of design, unlike for the virtual world, for which we build such a model at the end. Rezumat În această lucrare tratăm subiectul aşa numitei „arhitecturi de sertar ” – desene care nu au fost niciodată construite tridimensional în lumea fizică, decât poate în machete, dar nu pentru a fi locuite. Astăzi metodele digitale oferă posibilitatea de a reconstrui trecutul, dar şi de a explora viitorul în acest fel. Am analizat întâi trei utopii, una de Mies van der Rohe şi două de Frank Lloyd Wright. În a doua parte propunem noi înşine o utopie. Toate utopiile sunt pentru zgârie-nori, din care motiv structura portantă este relevantă în momentul proiectării, lucru care nu este valabil pentru lumea virtuală, pentru care am construit o astfel de machetă în final.